«Cantamus pro sos pòpulos s'identidade e sa cultura»

de Bustianu PoddighewORGÒSOLO"Cando si perdet una limba si perdent sos ocros pro abaidare a cussu mundu". L'iscriet presentande "Limbas, paràgulas, identidades, culturas", s'assessoradu de sa Cultura e de s'Identidade de sa comuna de Gavoi s'ùrtimu logu inue su Tenore Murales de Orgòsolo at presentadu "No sias isciau". B'at coladu un'annu dae s'èssida de custu discu bellu a beru e cun Banne Sio faeddamus de comente est andada.Banne, moimus dae Gavoi, sa bidda de Antonello Satta.«Gavoi est s'ùrtima de sas sèighi biddas inue l'amus presentadu. E cussu chi iscriet sa comuna est beru ca si nche perdimus sa limba che perdimus sos mèdios pro lèzere s'istòria, sa cultura, s'economia e non semus prus a tretu de cumprèndere s'ànimu, su sentidu e s'identidade de unu pòpulu. As numenadu a Antonello Satta, si Piras at iscritu "No sias isciau" est mèritu finas suo. In su 1977, duas rivistas de area sardista, Sa Sardigna, ghiada dae Zuanne Frantziscu Pintore, e Natzione sarda, ghiada dae Antonello Satta, aiant mandadu a dae in antis una proposta de leze populare pro amparare sa minoria linguìstica sarda. Custu aiat pesadu unu dibàtidu supra su bilinguismu e tziu Remundu aiat imbiadu a custas duas rivistas "No sias isciau"».Una de sas 16 biddas est Armungia.«Unu piaghere mannu a cantare sos Amutos pro sa Die de sa Sardinna in sa bidda de Emilio Lussu, unu de cussos sardos chi galu oe nos ispinghent a gherrare pro una Sardigna diferente».In Mores azis presentadu su discu in die nòdida.«Su 25 de abrile e sicomente nois nos naramus Murales amus amentadu chi su muralismu in Orgòsolo est nàschidu in su 1975, cando Frantziscu del Casino, paris chin sos alunnos de sas iscolas mèdias, at cumintzadu a pintare sos muros de sa bidda pro amentare sos 30 annos de sa Resistèntzia antifascista».Non podiat mancare sa bidda de Remundu Piras, Biddanoa Monteleone...«Un'onore a cantare in Biddanoa Monteleone, inue amus àpidu s'ocasione de bogare a craru documentos inèditos de Paolo Pillonca subra de tziu Remundu. Amus cantadu una parte de s'ùrtima gara su 28 de abrile de su 1978 in Montresta cando tziu Remundu aiat poetadu cun Pepe Sozu, acumpanzados dae unu tenore orgolesu».L'azis presentadu finas in foras de Sardigna.«In Vimodrone, Tricase e Bolzano. In Vimodrone e in Bolzano in duos tzìrculos de sardos, a sos cales amus dedicadu sa Moda a sos emigrados de Pepe Sozu pro arribare a allegare de su problema de sos migrantes de oe. In Tricase amus cantadu in sa de batoro editziones de sa Scuola di storia delle tradizioni popolari inue b'aiat a prus de sos pugliesos, balcànicos e africanos. Unu cunfrontu bellu meda e su cumintzu de una collaboratzione».Finas "A Nanni Sulis", iscrita chent'annos a como allegat de chistiones de oe.«Tzertu, sos colonizadores de oe non sunt prus sos piemontesos ma cussos chi cherent faghere de sa Sardigna unu muntonarzu, batinde·che onzi zenia de arga dae aterue o cussos chi cherent fraigare chene peruna règula e garriare sas costas de tzimentu. E tando custa poesia de Mereu est a beru atuale e nos ponet a s'alerta contra chie cheret galu fàghere dannu a sa Sardigna e a sos sardos».In su 2019 ruian sos 50 annos de Pratobello. In su cd b'at fintzas sa poesia de Peppinu Marotto...«In Sa lota de Pratobello non cherimus amentare solu una pàzina de importu de s'istòria de Orgòsolo. La cantamus finas ca credimus in s'autodeterminatzione de sos pòpulos, siat chi si tratet de gherrare contra a una base militare in Sardigna, o a sa Tav in Val di Susa o a sas trivellas in su mare de sa Pùglia»."No sias isciau" at retzidu su premiu Mario Cervo.«Una soddisfazione chi nos cunfirmat chi amus fatu unu traballu de vàllia ma est unu reconnoschimentu non pro su tenore Murales ebia ma pro totu su Cantu a tenore».In fines cale est su messazu de "No sias isciau"?«Cheret nàrrere chi non cherimus dipèndere dae una limba e una cultura istranza ma finas chi non depimus bèndere s'identidade e sa cultura nostra e la riduire a mertze de consumu turìsticu».Prozetos pro su tempu benidore tenides?«Non cherimus isetare àteros trint'annos. S'afetu e s'aprètziu chi sa zente nos est torrande in onzi logu chi cantamus est unu puntorzu mannu.Semus zai traballande a un'àteru prozetu e custu puru at a essere una novidade manna, naramus puru un'unicum in su mundu de su cantu a tenore. Ma est galu chitzo pro nd'allegare».©RIPRODUTZIONE RISERVADA