SA MESURA PRO ISTABILIRE CHIE SEMUS

di DIEGU CORRÀINE Leghende sa proposta de su Psdaz, pro sa modìfica de s'art. 1 de s'istatutu sardu, a manera chi su sardu siat coufitziale a beru cun s'italianu, podimus nàrrere chi s'idea e su testu andant bene, in generale. De importu particulare sunt duos cuntzetos noos. Su primu est chi, pro sa prima bia, tenimus una proposta de lege chi ponet su sardu comente limba natzionale "pròpia" de Sardigna, duncas de totu su territòriu de s'Ìsula, cun una tutela linguìstica chi no est petzi individuale ma finas colletiva. Sas implicatziones de polìtica linguìstica de sa proposta – si at a èssere cunvertida in Lege – sunt chi at a èssere tutelada sa pessone chi faeddat in sardu (tutela cunservativa) ma finas chi sa Regione at a pòdere praticare una polìtica linguìstica "territoriale" chi cunsentat a su 100% de sos Sardos de "torrare a sa limba" (tutela reintegrativa), cun sa presèntzia normale, permanente e ufitziale de su sardu in sa sotziedade e in su territòriu (iscolas, ospidales, entes, informatzione imprentada e radiutelevisiva, toponomàstica, etc.). In prus, decrarende su sardu comente limba "pròpia" de totu sa Sardigna, narat finas chi sunt tuteladas sas minorias linguìsticas gadduresa, tataresa, aligheresa, tabarchina, in su territòriu de pertinèntzia issoro. Comente in Catalugna, in ue sa limba "pròpia" de totu su territòriu est su catalanu, ma est tutelada finas sa minoria otzitana in Badde de Aran. Sa segunda novidade est sa "costitutzionalizatzione" prena de sa limba sarda, essende s'Istatutu lege costitutzionale. In prus, cun sa coufitzialidade formale, su sardu a sa sola diat pòdere tènnere valididade legale in cale si siat documentu e ocasione, e non s'italianu ebbia, comente est como. Est craru chi, pro custu, in sa pròposta de su Psdaz, bi boliat unu riferimentu vinculante a una norma sarda iscrita chi cunsentat su valore paritàriu de sas duas limbas e duncas sa coufitzialidade prena in cale si siat documentu e ocasione. Tenimus giai una norma iscrita unitària, sa Lsc (chi si podet semper megiorare). S'art. 1 riformadu podet èssere s'ocasione giusta pro reconnòschere e aplicare in manera ufitziale sa Lsc. Comente ant fatu sos Friulanos cun sa lege 15/96. B'at chie est critichende su Psdaz ca sa proposta paret un'essida preeletorale, fata sena chircare s'unione cun àtere; ca su Psdaz etotu non diat èssere unu modellu bonu, ca faghet polìtica in italianu. Giustas chi siant o nono custas crìticas, devimus ammìntere chi, in contu de impreu de su sardu, su Partidu sardu est in cumpanngia bona, ca su prus de sos moimentos sardos impreat su sardu in manera ocasionale e pràticat belle semper in italianu. Est craru chi su Psdaz at fatu custa proposta cun voluntade de protagonismu polìticu. Pro ite non faghent sa matessi cosa finas sos àteros partidos? Cun custa proposta, su Psdaz si tirat crìticas ma finas mèritos. Faeddende liberamente, comente militante de unu moimentu mannu de pessones chi istimant sa limba e sa natzione sarda ma non tenent partidu, naro chi, pro mene, si tratat de un'initziativa de importu mannu, non tantu pro su testu presentadu (chi si podet semper megiorare, in casu de discussione) cantu pro su fatu chi su sardu intrat, gosi, in su tzentru de s'Agenda polìtica – e finas eletorale – sarda. E, comente premissa o cunseguèntzia, b'intrant finas sos temas de su reconnoschimentu de sa personalidade natzionale de su pòpulu sardu, de su deretu suo a s'autodeterminatzione e a sa soberania. Sa limba est, belle in totue, sa mesura pro istabilire chie semus e pro pretèndere su "deretu a sa diferèntzia" comente colletividade. Su chi ant otentu Catalanos, Galitzianos, Bascos, Gallesos e àteros nd'est sa mustra prus crara. Cun sa crisi de identidade polìtica, culturale, linguìstica, econòmica e sotziale de sa Sardigna, no est importante chie at fatu sa proposta de modìfica de s'art. 1 de s'Istatutu sardu, ma de bìdere cales sunt sas fortzas dispostas a agiuare (sena gelosias) custa idea, a manera chi siat lege in tempos curtzos! Si sos àteros partidos, italianos o nàschidos in Sardigna, ant a resessire a aunire sas fortzas issoro pro sos interessos natzionales sardos – oe sighende propostas de su Psdaz, cras de àtere –, de seguru unu cras ant a èssere capatzos de tènnere resurtados prus mannos, pro una Sardigna cun prus poderes. ©RIPRODUZIONE RISERVATA